Așa cum ne evaluăm propriile idei și oportunitatea transpunerii acestora într-o lucrare academică, trebuie să deprindem tehnici de verificare a credibilității și relevanței surselor de informare pe care le utilizăm. Documentarea ineficientă poate afecta rigoarea științifică a unei lucrări la fel de mult ca documentarea insuficientă.
Pentru a-ți organiza cât mai eficient toate informațiile pe care le aduni din diverse surse, folosește gândirea critică, utilizând următoarele criterii, bazate pe testul CRAAP (Currency, Relevance, Authority, Accuracy, Purpose – Meriam Library, California State University, Chico, septembrie 2010):
„În știința calculatoarelor, un articol științific încetează să fie actual în câteva luni. În științele umaniste ideile nu se datează nici pe departe la fel de repede: în filosofie, spre exemplu, sursele primare pot rămâne actuale câteva secole, iar cele secundare, câteva decenii. În general, o sursă care înaintează o teorie esențială, pe care ceilalți cercetători o validează, va rezista mult mai bine decât cele care răspund la ea sau care o dezvoltă. Când avem de-a face cu o sursă secundară, trebuie să căutăm și să consultăm cea mai nouă ediție. Cercetătorii își schimbă adesea punctele de vedere” (Booth, Colomb, Williams 2008: 78).
Cărțile de specialitate ar trebui să indice lucrările anterioare sau pregătirea care îl califică pe autor să publice în acel domeniu. Dacă informațiile sunt insuficiente, putem folosi motoare de căutare.
Putem aprecia influența unei cărți asupra domeniului din care face parte în funcție de numărul cărților/articolelor care o citează.
Putem avea încredere în articole apărute pe site-uri finanțate și administrate de către o organizație prestigioasă. Site-urile deținute și administrate în mod individual (blog-urile, spre exemplu) nu reprezintă de obicei surse credibile.
(pentru mai multe detalii: https://libguides.ioe.ac.uk/evaluating/craap sau https://libguides.cmich.edu/web_research/craap)