Una dintre greșelile remarcate ușor de către vorbitorii de limba română este cacofonia, adică asocierea neplăcută a unor sunete (ex.: „Ca coleg, trebuie să-ți dau un sfat.”, „Dacă cartea este frumoasă, o voi citi.” sau „A abordat problema cu curaj”). Dorința vorbitorilor de a evita astfel de formulări supărătoare s-a transformat însă într-o adevărată provocare pentru limba română, întrucât au luat naștere greșeli și mai grave. Una dintre acestea este utilizarea unei virgule spuse, variantă inacceptabilă pentru simplul fapt că virgula este un semn de ortografie, adică de scriere (nu se poate utiliza în vorbire): „A abordat problema cu, virgulă, curaj.” Total greșit!
Treptat, vorbitorii au găsit o altă „soluție salvatoare” pentru evitarea cacofoniei: inserarea lui și: „Ca și coleg, trebuie să-ți dau un sfat.” De asemenea, greșit!
Și mai grav este faptul că structura ca și s-a extins astăzi în limba română, ajungând să fie utilizată incorect în enunțuri fără cacofonii, de tipul: „Ca și prieten, trebuie să-ți dau acest sfat.”, unde „și” este absolut inutil. Încercarea vorbitorilor de a folosi „ca și” în loc de „ca” este complet nejustificată și constituie, potrivit normei actuale, o greșeală.
Gruparea „ca și” este utilizată corect numai în construcții comparative:
„Eu, ca și tine, prefer înghețata.” (comparație reală, unde se poate substitui cu „la fel ca”)
„Un lucru început este ca și terminat.” (comparație aparentă).
O cacofonie nu se evită niciodată prin introducerea lui și sau, cu atât mai puțin, printr-o virgulă spusă sau scrisă, ci există alte modalități (mai firești) prin care putem rezolva/evita efectele neplăcute ale acestor asocieri: